Unul dintre cele mai importante drepturi civile este dreptul la proprietate. Există situații în care o persoană sau o organizație are motive să fie considerată proprietarul unui lucru, dar nu există documente care să confirme proprietatea sa. În astfel de cazuri, persoana în cauză are nevoie de o declarație oficială a faptului că este proprietatea sa, astfel încât să nu existe nicio îndoială în relațiile cu terții care dețin acest lucru. Acest lucru este relevant, de exemplu, în legătură cu pierderea documentelor de proprietate pentru un obiect imobiliar, cu construcție neautorizată (articolul 222 din Codul civil al Federației Ruse), datorită prescripției achizitive (articolul 234 din Codul civil al Federația Rusă), având în vedere acceptarea efectivă a moștenirii și în multe alte cazuri.
Instrucțiuni
Pasul 1
Pentru a recunoaște dreptul de proprietate, trebuie să vă adresați instanței cu o cerere. O persoană care nu este un antreprenor individual ar trebui să depună o cerere la un magistrat dacă valoarea proprietății nu depășește 50.000 de ruble. Dacă valoarea proprietății depășește cifra specificată, atunci cazul privind recunoașterea dreptului de proprietate va fi supus jurisdicției instanței judecătorești. Reclamațiile întreprinzătorilor individuali, dacă sunt legate de implementarea activităților antreprenoriale și ale organizațiilor, sunt examinate de instanța de arbitraj.
De asemenea, merită menționat faptul că, dacă se depune o cerere pentru recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, atunci o astfel de creanță ar trebui depusă la locația proprietății; în alte cazuri, declarația de creanță se depune la locul inculpatului.
Pasul 2
O persoană este implicată în calitate de pârât într-o cerere, atât declarându-și drepturile asupra lucrului, cât și neprezentând astfel de drepturi, dar nerecunoscând drepturile de proprietate ale reclamantului asupra proprietății. Guvernele locale sunt adesea inculpații. În unele cazuri, respondentul poate fi, de exemplu, un organism regional de administrare a proprietății, dezvoltatori și alte persoane.
Pasul 3
Întrucât declarația de creanță nu este întocmită într-o formă arbitrară, ci trebuie să îndeplinească cerințele stricte stabilite de legislația procedurală, este dificil pentru o persoană care nu are cunoștințe juridice suficiente să întocmească în mod competent o creanță. Este recomandat să solicitați ajutorul unui avocat calificat, mai ales dacă problema se referă la proprietăți imobiliare sau alte bunuri valoroase.
Pasul 4
O condiție necesară pentru protecția drepturilor de proprietate prin recunoașterea acesteia este confirmarea de către reclamant a drepturilor sale la proprietate. Acest lucru poate rezulta din documentele de proprietate prezentate de acesta, mărturie, precum și orice alte probe care confirmă proprietatea asupra proprietății în litigiu de către reclamant.
Ca urmare a examinării cu succes a cauzei pentru reclamant, instanța ia o decizie prin care îi recunoaște dreptul de proprietate asupra bunului în litigiu. După intrarea în vigoare legală, hotărârea judecătorească devine obligatorie atât pentru reclamant, pentru pârât, cât și pentru alte părți terțe.
