O chitanță este un contract de împrumut între cetățeni. Conține toate datele necesare și este scris de mână. Chitanța este obligatorie din punct de vedere juridic și cum se întocmește corect?
Este valabilă o chitanță care nu este certificată de un notar
Pentru a afla dacă este necesar să notarizați IOU, să trecem la Codul civil. Articolul 163 spune că un document este notarizat numai în două cazuri:
- Dacă una dintre părți sau ambele părți și-au exprimat dorința de a certifica documentul;
- Dacă legea impune certificarea documentului.
Din aceasta rezultă că certificarea obligatorie a primirii de către un notar nu este necesară, cu toate acestea, doar un notar garantează puritatea juridică a tranzacției. Notarul nu este responsabil pentru executarea incorectă a documentului, prin urmare, o chitanță întocmită incorect, chiar și certificată, nu garantează restituirea datoriei după ce a ajuns la instanță.
Legislația prevedea că un împrumut cu o sumă mare de bani este notarizat, precum și toate tranzacțiile imobiliare.
Avantajele notarizării unei chitanțe
- Notarul verifică identitatea părților la tranzacție, capacitatea lor juridică și dreptul de a finaliza tranzacția;
- Este garantul purității juridice a tranzacției;
- Banii pot fi transferați în prezența unui notar;
- Contractul de împrumut este înregistrat și un exemplar rămâne la notar. În cazul în care creditorul își pierde copia contractului, nu va fi dificil să îl restabiliți;
- Un contract de împrumut certificat de un notar oferă mai multe garanții pentru compensarea daunelor, dacă împrumutatul nu returnează banii la timp. De asemenea, va fi înregistrat faptul transferului de fonduri, împrumutatul nu va putea spune că nu a primit bani.
Cum se scrie corect o chitanță, astfel încât să aibă forță juridică
- Chitanța trebuie scrisă de împrumutat în mâna sa în două exemplare.
- Centrat, documentul ar trebui să fie intitulat „Chitanță”.
- Mai mult, orașul în care este încheiat contractul și data trebuie să fie scrise. Data este scrisă integral în cuvinte: 17 ianuarie două mii nouăsprezece.
- După aceea, împrumutatul își scrie datele pe o nouă linie: numele complet, TIN, seria pașaportului și numărul, data eliberării, codul departamentului, locul înregistrării și locul de reședință efectivă.
- Apoi, suma de bani este scrisă în cifre și în cuvinte, precum și moneda în care a fost primit împrumutul.
- Și condițiile de rambursare a datoriilor sunt prescrise.
- Sunt necesare semnăturile ambelor părți. Creditorul trebuie să scrie că a transferat fondurile în cifre și cuvinte, iar împrumutatul, că a primit fondurile în cifre și cuvinte.
- Semnăturile trebuie să fie ca în pașaport.
- Dacă există martori la transferul de fonduri, aceștia trebuie indicați și ei.
- Unii oameni îl scriu pe spatele unei fotocopii a pașaportului împrumutatului pentru autenticitatea chitanței.
-
Imagine
