Este important pentru un jurnalist nu numai să creeze materiale interesante, ci și să respecte o serie de reguli. Acest lucru este necesar, în primul rând, în cadrul comunicării profesionale a jurnaliștilor înșiși, în al doilea rând, pentru a respecta natura și poziția publicației în care lucrează jurnalistul și, în al treilea rând, pentru a pătrunde mai adânc în esența fenomen afișat și acoperă-l în mod eficient.
Conceptul de gen în jurnalism
Se obișnuiește să numim genul forme stabile sau tipuri de lucrări jurnalistice, unite de conținut similar și caracteristici formale. Există un sistem bine stabilit de genuri în jurnalism. Cu toate acestea, acest lucru nu implică faptul că paleta de genuri nu este actualizată. În diferite momente de cotitură în dezvoltarea societății, apar noi genuri sau apare o sinteză a celor existente. Motivul pentru aceasta este dorința jurnalistului de a-i spune spectatorului cât mai profund și versatil posibil despre problema acoperită.
Genurile informaționale în jurnalism
Textele genurilor informaționale alcătuiesc un strat mare în creativitatea jurnalistică. Aceste genuri se caracterizează prin promptitudine, concizie, precizie și claritate în prezentarea informațiilor. Scopul lor este să raporteze prompt un eveniment cu câteva detalii. Grupul de genuri informaționale include: notă, raport, interviu informațional, sondaj, reportaj.
O notă este cea mai simplă formă de a răspunde la un eveniment. Particularitatea sa este tocmai un rezumat al fenomenului.
Un raport este o acoperire informațională a evenimentelor sub formă de conferințe, prezentări, seminarii, întâlniri, sesiuni etc. Raportul trebuie să conțină principalele subiecte ale discursurilor, reacția publicului.
Interviul, ca gen informațional, nu implică o analiză jurnalistică a răspunsurilor intervievatorului. Aici, sarcina principală este de a obține informații fără a le evalua. Sondajul este un mod similar de a obține informații de la intervievator. Doar un jurnalist trebuie să primească răspunsuri la întrebări nu de la o singură persoană, ci de la mulți oameni.
Raportarea presupune acoperirea operațională a evenimentului fie prin prisma unui punct de vedere jurnalistic, fie din punctul de vedere al unui martor ocular.
Specificitatea genurilor analitice în jurnalism
În genurile analitice, o acoperire largă și detaliată a faptelor este dată cu evaluarea, generalizarea și comentariile acestora. În această direcție a creativității jurnalistice, este important să se ia în considerare și să se interpreteze evenimentele. Genurile analitice includ: corespondență, recenzie, articol, recenzie, investigație.
Genul corespondenței presupune o analiză detaliată a situației. În acest gen, jurnalistul identifică tiparele realității pe baza analizei unui eveniment specific.
Revizuirea are un subiect de cercetare strict definit. Practic, obiectele recenziei sunt opere de artă, jurnalism, evenimente și obiecte culturale etc. Genul recenziei presupune doar evaluarea evenimentului de către autor, dar nu analiza acestuia și avansarea problemelor semnificative social.
Un articol este un text în care un jurnalist explică esența diferitelor fenomene, identifică tendințele în dezvoltarea evenimentelor, analizează experiența rezolvării oricăror probleme, critică soluțiile ineficiente.
O imagine de ansamblu stilistică poate fi similară unui articol, dar este destinată să ofere o panoramă a evenimentelor cu exemple și detalii.
Subiectul jurnalismului de investigație este de obicei un fenomen negativ flagrant. Scopul anchetei este de a identifica cauzele acestui fenomen.
Caracteristici ale genurilor artistice și jurnalistice în jurnalism
Genurile artistice și jurnalistice presupun, în primul rând, impresia autorului despre eveniment. Aceste genuri includ: eseu, eseu, felieton, pamflet. Genurile artistice și jurnalistice pot avea caracter figurativ și expresiv. Sunt destul de dificil de realizat și necesită de la jurnalist nu numai abilitate, ci și prezența experienței de viață.
