Activitatea de traducere este una dintre cele mai populare sfere de activitate din societatea modernă. Procesul globalizării joacă un rol imens în dezvoltarea sa, iar specialiștii moderni din orice domeniu trebuie să cunoască cel puțin o limbă străină.
Tipuri de bază de traducere
Traducerea poate fi împărțită în două grupuri mari: scrisă și orală. La rândul lor, acestea sunt împărțite în încă trei subtipuri.
Traducerea scrisă este cel mai vechi tip de traducere, dezvoltând cu pași mari un mod de a interpreta un text dintr-o limbă în alta. Traducerea scrisă poate fi numită o activitate stresantă numai atunci când traducătorul trebuie să finalizeze o cantitate mare de muncă într-un timp scurt.
Adevărații ași ai traducerii sunt cei care traduc literatura clasică și textele literare. Aceste tipuri de materiale au cea mai largă gamă de vocabular utilizat, a cărui interpretare necesită nu numai cunoașterea excelentă a unei limbi străine, ci și a limbii dvs. materne.
Este demn de remarcat faptul că în Rusia conceptul de „traducător” are o semnificație complet lipsită de ambiguitate, în timp ce pentru persoanele vorbitoare de limbă engleză, „traducătorul” clasic înseamnă un traducător, iar „interpret” înseamnă unul oral.
Transcrierea înregistrărilor audio sau video poate fi numită și un tip foarte dificil de traducere scrisă: deseori transcrierea înregistrărilor de calitate slabă dintr-o limbă străină poate dura foarte mult. Cu toate acestea, specialiștii în acest domeniu pot conta pe un venit mai mare decât traducătorii convenționali.
Tipuri de interpretare
Traducerea orală, spre deosebire de traducerea scrisă, este o traducere care necesită nu numai cunoașterea excepțională a limbii, ci și calitățile emoționale și psihologice corespunzătoare profesiei date.
Există două tipuri principale ale acestei traduceri: secvențială și simultană.
Traducere consecutivă
Cu acest tip de traducere, interpretarea unui pasaj de vorbire sau text ascultat se efectuează în intervalul dintre acest pasaj și următorul. Conversațiile și conferințele de afaceri sunt adesea traduse în acest fel, unde fiecare detaliu este important.
Traducerea consecutivă, la rândul său, are două subtipuri: unilaterală (traducere dintr-o limbă în alta, adică doar într-o singură direcție) și dublă (traducere „înainte și înapoi”, adică traducerea unei conversații între oameni).
Traducere simultana
Acest tip de traducere este recunoscut ca fiind cea mai stresantă activitate a unui traducător. Interpretii simultani cu experiență profesională câștigă de la 200 la 500 USD pe oră. Traducerea simultană se efectuează folosind echipamente speciale care vă permit să auziți clar vocile difuzoarelor, dar să nu vă auziți propria voce și, de asemenea, vă permite să reglați volumul sunetului, timbrul și, uneori, rata de vorbire (dacă dispozitivul are un mecanism de înregistrare).
Interpretii simultani trebuie să aibă nervi de oțel și rezistență. Deși acești interpreți lucrează în schimburi la conferințe mari, nivelul de stres este la vârf. Principala dificultate pentru un interpret simultan este interpretarea diferitelor dialecte necunoscute sau vorbirea persoanelor care pronunță cuvinte cu accent puternic. În plus, un traducător simultan trebuie să poată selecta informațiile principale din întregul flux de vorbire, deoarece este literalmente imposibil să traduci întreaga vorbire.
Astfel, din toate informațiile primite, interpretul simultan este capabil să traducă în mod adecvat cel mai bine 70% -75% din vorbire.
Genuri de traducere
De asemenea, este posibil să se distingă tipurile de traduceri pe baza genului și a caracteristicilor stilistice. În principiu, clasificarea unor astfel de traduceri este o clasificare complet corectă a stilurilor funcționale în limba rusă.
Traducere literară
Acest tip de traducere se caracterizează prin imagini stilistice, utilizarea frecventă a tropilor și elemente de evaluativitate (subiectivitate) ale autorului. Traducerea literară poate fi numită unul dintre cele mai dificile tipuri de traducere, deoarece imaginea autorului implică adesea utilizarea elementelor dialectale și a expresiilor colocviale, care uneori sunt dificil de interpretat în altă limbă.
Traducere științifică și tehnică
Putem spune că acest tip de traducere este opusul traducerii artistice: atunci când este efectuată, traducătorul nu încearcă să transmită subiectivitatea și imaginea autorului, deoarece pur și simplu nu există în textele științifice. Pe de altă parte, uneori transferul semnificației anumitor termeni și fenomene științifice necesită o mare acuratețe, nu orice fenomen științific sau concept are echivalentul său în fiecare limbă. Prin urmare, atunci când traduceți termeni și detalii tehnice, ar trebui să evitați întotdeauna literalismul și să puteți găsi cel puțin un echivalent în limba țintă (cum este cazul cu proverbe și ziceri). Traducerea științifică necesită nu numai cunoașterea limbii, ci și cunoștințe cel puțin mediocre într-o anumită zonă cu care este asociată traducerea.
Traducere socio-politică
Pentru a efectua cu succes acest tip de traducere, trebuie să aveți un vocabular adecvat pe un subiect dat și, în plus, să puteți naviga pe același subiect folosind limba în care este efectuată traducerea. Deci, acest tip de traducere ar trebui să fie caracterizat prin imagini, capacitatea de a atrage cititorul (ascultătorul), dar, în același timp, corectitudinea politică.
Traducere militară
În plus față de capacitatea de a afirma cu exactitate un anumit detaliu, pentru implementarea cu succes a unei traduceri militare, este necesar un vocabular imens pe teme militare-politice.
Traducere juridică
Această traducere poate fi numită cel mai dificil tip de traducere, care este adesea identificată cu traducerea tehnică. Traducerea juridică este împărțită în traducerea legilor și proiectelor de legi, traducerea contractelor, traducerea documentelor notariate, traducerea documentelor constitutive, traducerea apostilelor și a certificatelor notariale.
Principala dificultate a traducerii juridice este că aceasta trebuie efectuată în conformitate cu caracteristicile culturale și lingvistice ale societății, care pot să nu corespundă convențiilor de traducere. Mai mult, traducerea juridică se efectuează întotdeauna pe baza realităților unui anumit sistem juridic și a terminologiei corespunzătoare: un anumit concept juridic în limba engleză ar putea să nu aibă un echivalent 100% corect în limba rusă, ceea ce duce la necesitatea interpretării acesteia cu precizie maximă.
